Fisa 4: Dezvoltarea competentelor lingvistice
Care este modalitatea optimă de a facilita dezvoltarea competenţelor
lingvistice ale elevului în ceea ce priveste vocabularul, gramatica,
pronunţia si ortografia?
a. prin prezentarea însoţită de suporturile vizuale (imagini,
gestica si mimica, acţiuni corespunzătoare, obiecte diverse etc.);
b. prin prezentarea cuvintelor în context, de exemplu în textele din
manualele scolare, si folosirea lor ulterioară în exerciţii, în activităţi de
exploatare etc.;
c. prin simpla constatare a
cuvintelor si locuţiunilor folosite în textele autentice orale si scrise;
d. pe calea deducţiei sau prin
consultarea dicţionarului în caz de necesitate în cursul sarcinilor si
activităţilor;
e. prin explicarea funcţionării
structurii lexicale si aplicaţia care rezultă (de exemplu, derivarea,
sufixarea, sinonimia, antonimia, cuvintele compuse, colocaţiile, expresiile
idiomatice etc.);
1. Alegerea vocabularului
Există mai multe opţiuni.
- A alege cuvinte si expresii cheie în domenii tematice
necesare pentru realizarea sarcinilor comunicative care corespund nevoilor
elevilor,
- A urma principiile statisticii lexicale, selecţionând cuvintele
cu cea mai mare frecvenţă într un corpus larg si în anumite domenii tematice.
- A selecta texte (autentice) orale si scrise si a învăţa/a preda
cuvintele relevante pentru functia comunicativa vizata
- A planifica îmbogăţirea vocabularului, tinind cont si de solicitările
elevului când acesta îndeplineste sarcini comunicative.
2. Competenţa gramaticală
2.1. Se poate miza sau cere
ca elevii să-si dezvolte competenţele lor gramaticale:
a. graţie inducţiei, prin
familiarizarea cu elemente gramaticale noi în contextul unor documente
autentice;
b. graţie inducţiei, prin
introducerea unor elemente gramaticale noi, categorii, structuri, reguli etc.
în texte produse special pentru a prezenta forma, funcţia si sensul acestora;
c. ca în b., dar cu explicaţii
si exerciţii formale;
2.2. Dacă se recurge la exerciţii
formale, acestea pot fi de următoarele tipuri:
a. texte cu goluri;
b. construirea unor fraze
conform unui model dat;
c. întrebări cu răspunsuri
multiple;
d. exerciţii de substituire
într-o anumită categorie (de exemplu, singular/plural, prezent/trecut, diateza
activă/pasivă etc.);
e. îmbinarea propoziţiilor în
fraze (de exemplu, propoziţii relative; propoziţii adverbiale si nominale
etc.);
g. întrebări/răspunsuri care
implică utilizarea anumitor structuri;
h. exerciţii de dezvoltare a
afluenţei vorbirii, bazate pe gramatică etc.
3. Pronunţia
Dezvoltarea capacitatii de pronuntie intr-o limba straina se
realizeaza:
a. prin audierea unor enunţuri
orale autentice;
b. prin imitarea în cor
(colectivă)
- a profesorului;
- a unor înregistrări audio făcute de vorbitori native;
- a unor înregistrări video făcute de vorbitori native;
c. prin munca individuală
în laboratorul fonetic;
d. prin lectura fonetică cu voce
tare a unor texte etalonate;
e. prin antrenarea auzului și
exerciţii fonetice;
f. ca în d. și e., dar cu
ajutorul transcrierii fonetice a textelor;
g. printr-un exerciţiu fonetic
explicit;
h. printr-o îmbinare a
practicelor de mai sus?
4. Ortografia
Elevii isi
dezvolta capacitatea de a stapani sistemul grafic al unei limbi:
a. prin lectura unor texte
scrise autentice:
- imprimate;
- dactilografiate;
- manuscrise.
b. prin practica copierii de texte;
c. prin memorizarea formei cuvintelor (luate individual sau
conform regulilor de ortografie), precum si a regulilor de punctuaţie;
f. prin practica dictării.